Fondator şi Director Executiv al Elite Fitness Systems, precum şi un guru al powerlifting-ului, Dave Tate spune că progresul începe atunci când îţi deschizi mintea.

În cele ce urmează, iată ce i-a relatat Dave lui Matt Tuthill:

TIMP DE 20 DE ANI m-am ocupat cu powerlifting-ul, la un nivel de elită, s-ar putea spune. Nu am fost niciodată nici cel mai bun, nici cel mai slab. Dar întotdeauna am fost în primii 20. În 2005, când am renunţat la acest sport, a trebuit să găsesc metoda potrivită să mă antrenez. Până atunci nu-mi dădusem seama că de fapt nu fusese vorba de câştigat competiţii sau de a fi cel mai bun, nu fusese vorba de vreun premiu sau un titlu naţional. Întotdeauna a fost vorba de antrenamentul în sine. Umplea un anume gol din viaţa mea.

CA SĂ SPUN AŞA, nu-mi prea place culturismul… Nu-mi mai place nici să mă antrenez strict pentru forţă… şi în mod categoric nu-mi place să fac fitness. Mai bine mi-aş da cu ceva în cap. Pur şi simplu nu este în ADN-ul meu. Această declaraţie nu se vrea o critică la adresa CrossFit-ului, în nici un caz. Nu pot să intru în sală şi să mă antrenez ca să fiu sănătos. Dacă aş vrea să fiu sănătos, aş slăbi vreo 45 de kilograme şi nu m-aş mai antrena deloc. Dar mă antrenez pentru că îmi place.

MULŢI TIPI SAR DIRECT de la un program la altul. Dacă făceai 12–15 repetări până la epuizare în cadrul unui program, acum programul actual îţi cere să faci cinci repetări, sau două repetări până la epuizare… Ai nevoie de o perioadă de tranziţie între două programe. Ai putea să te antrenezi vreme de opt săptămâni fără să ajungi la epuizare, de exemplu.

ULTIMUL SFERT dintr-un antrenament pentru un începător, de pildă ultimele 15 minute dacă se antrenează timp de o oră, ar trebui să cuprindă orice vrea acesta. Mi-aş dori să văd începătorii făcând exerciţii ca flexii concentrate, ridicări laterale, extensii înapoi pentru triceps. Au nevoie să-şi simtă muşchii întinzându-se şi contractându-se. Vreau să văd că îşi creează o legătură neuronală minte – muşchi. Iar acest lucru nu se poate întâmpla la mişcările de bază, pentru că toate grupele musculare acţionează concomitent.

ORICUM POŢI

„Dacă vrei să devii mai puternic trebuie să faci genuflexiuni, împins culcat şi îndreptări. Dacă vorbim de masă musculară propriu-zisă, atunci aceste exerciţii pot fi înlocuite. Antrenamentele de înaltă intensitate se bazau mai mult pe aparate, şi tipii aceia chiar au construit masă musculară.”

REVERSUL MEDALIEI este acela că dacă antrenamentul se reduce doar la mişcări de izolare, începătorii nu îşi vor dezvolta corespunzător masa musculară, pentru că nu vor lucra cu greutăţi suficient de mari pentru a stimula creşterea.

TOATĂ LUMEA SPUNE că dacă vrei cvadricepşi masivi trebuie să faci genuflexiuni. Ei bine, cunosc o grămadă de tipi cu cvadricepşi mari care nu fac genuflexiuni. Dacă acest lucru ar fi adevărat, atunci orice powerlifter ar avea coapse imense. Iar acest lucru e fals. Dacă nu poţi stăpâni exerciţiul, foloseşte presa pentru picioare. Dacă doar împinsul din culcat ar construi pectorali uriaşi, atunci orice powerlifter ar avea pectorali uriaşi. Această concepţie e falsă.

 

 

AM ÎNCEPUT SĂ MĂ ANTRENEZ în 1983. Pe atunci, culturiştii credeau despre powerlifteri că aceştia din urmă sunt graşi, powerlifterii credeau despre culturişti că nu au forţă, iar antrenorii de haltere erau convinşi că powerlifterii şi culturiştii sunt proşti, pentru că nu au cunoştinţe teoretice. Antrenorii personali manifestau o antipatie pentru toţi, pentru că desconsiderau steroizii. Toată lumea critica pe toată lumea. Ploua cu acuzaţii şi ofense din toate părţile, şi m-am gândit: „Ce naiba? Eu învăţ de la toţi oamenii ăştia. Pot alege ce mi se potriveşte şi ce nu.”

DACĂ TE LIMITEZI la un singur domeniu, atunci îţi limitezi şi punctul de vedere şi creativitatea, pentru că şi antrenamentul este o formă de artă. Ai nevoie şi de ştiinţă, şi de artă. Dacă tot ceea ce cunoşti e sportul tău, atunci creativitatea ta este condamnată.

 


GHID SUPLIMENTE